5 JOBURI NOI CREATE ÎN URMA DIGITALIZĂRII CU ROBOȚI

Teama angajaților cu privire la pierderea locurilor de muncă cauzată de digitalizarea proceselor este prezentă tot mai mult în rândul angajaților din marile companii odată cu intensificarea demersurilor de automatizare și robotizare a proceselor. Însă digitalizarea nu doar restructurează joburi dar și creează posturi noi care nu existau în urmă cu câțiva ani. Dacă unele dintre acestea sunt extinderi ale unor joburi existente (de exemplu dezvoltatorii low-code), altele sunt complet noi și par a fi desprinse de filme science-fiction. În acest articol ne propunem să vă prezentăm căteva dintre ele.

1. Manager de roboți RPA

Un robot RPA este capabil să opereze taskuri individuale cu mare viteză, 24h/365zile, iar atunci când întâlnește dificultăți raportează eroarea și se oprește sau continuă cu procesarea altor activități. Un manager de roboți va fi informat că unul dintre roboții săi a raportat o eroare sau a întâlnit o situație care necesită o decizie umană. Managerul de roboți intervine și ia decizia sau redirecționează eroarea către echipa de dezvoltare unde un dezvoltator RPA va identifica cauza erorii și va modifica programarea robotului. Un astfel de manager poate avea în “subordine” zeci de roboți pe care să îi coordoneze dar niciun angajat uman. Dacă un manager de echipă umană trebuie să planifice și să organizeze activitatea oamenilor luând decizii atunci când este nevoie, în mod similar un manager de roboți este responsabil cu gestionarea activității roboților. Un robot care stă așteptând o decizie este un robot neproductiv și aici intervine rolul managerului de roboți, să optimizeze activitatea și să urmărească modul în care aceștia performează.

2.  Trainer de chatboți

Un chatbot poate să răspundă la întrebările utilizatorilor pe diverse subiecte, așa cum a fost instruit de către trainerul de chatboți. Rolul instructorului de chatboți este de a pregăti frazele de antrenament pentru chatbot înainte de intrarea acestuia în activitate și de a-l pregăti pentru interacțiunea cu oamenii. Putem adresa aceeași întrebare în multe moduri și pentru ca un chatbot să poată identifica înțelesul întrebării și apoi să poată răspunde în mod adecvat are nevoie de o instruire preliminară specifică domeniului său de activitate. Mai târziu când chatbotul a început să dialogheze cu persoane va avea din nou nevoie de trainerul de chatboți pentru a-i valida noile fraze pe care el le întâlnește în discuțiile sale cu interlocutorii umani și pentru a-l instrui cum să răspundă la ele. Similar cu instructorul care pregătește oameni, trainerul de roboți trebuie să dețină cunoștințe lingvistice și să fie capabil să anticipeze modul în care poate decurge un dialog pentru a optimiza conversația și a crea interlocutorilor umani senzația că discută cu un alt om și nu cu un chatbot.

3. Dezvoltator low-code

Tot mai mulți chatboți și roboți RPA sunt dezvoltați cu ajutorul unor platforme care folosesc tehnologii low-code. Un dezvoltator low-code folosește în 70-80% din cazuri capabilitățile încorporate ale platformei pentru a programa comportamentul roboților sau al chatboților. Atunci când nu poate rezolva cerința prin funcționalitățile încorporate ale platformei, dezvoltatorul va utiliza un limbaj de programare pentru a dezvolta noi funcționalități de la 0. Gândirea logică și spiritul analitic sunt în continuare necesare dar nevoia de a cunoaște un limbaj de programare este mult redusă. În plus, viteza de dezvoltare este semnificativ crescută prin folosirea funcționalităților încorporate de platformă iar proiectarea bazei de date și a fluxurilor de lucru este simplificată prin utilizarea unor instrumente grafice de proiectare.

4. Cetățean dezvoltator

Într-o lume digitală nu ne mai putem aștepta ca aplicațiile să fie construite doar de dezvoltatori. Democratizarea IT-ului înseamnă că fiecare dintre noi va putea să proiecteze și să dezvolte mici aplicații software necesare pentru a-și putea derula activitatea profesională. Cetățeanul dezvoltator poate să construiască aplicații software fără sa aibă cunoștințe de programare folosind platforme no-code sau low-code. Această meserie va fi una de tranziție până când toți angajații vor ajunge să deprindă o asemenea competență și fiecare dintre noi va deveni cetățean dezvoltator al lumii digitale în care vom trăi. Cetățeanul dezvoltator este creativ și logic dar nu este specializat în tehnologia informațiilor. El știe să utilizeze o platformă de dezvoltare de tip no-code care va genera în mod automat codul folosind algoritmi de inteligență artificială.

5. Responsabil cu roboetică

Interacțiunile tot mai frecvente dintre oameni și roboți vor ridica probleme de etică pe care responsabilul de roboetica din companie va trebui să le rezolve. Într-o lume în care roboții vor fi capabili să învețe și să ia decizii, potențialele conflicte dintre oameni și roboți vor fi iminente. De exemplu, cum vom programa pilotul automat al mașinii să reacționeze în cazul unui impact iminent cu un pieton care traversează în fuga prin loc nepermis? Să ne salveze nouă viața lovind pietonul imprudent și neglijent sau să îl salveze pe el ducând mașina în afara drumului și eventual ucigându-ne pe noi. Dar dacă pietonul este un copil și pasagerul este un adult de vârsta a doua? Cum rezolvam o astfel de problemă de etică ca să putem programa roboții într-un mod care să le permită să se comporte etic atunci când vor trebui să ia decizii. Și aici vine rolul roboetician-ului care va analiza acest tip de situații și va programa algoritmii robotului să țină cont de principiile etice și morale.

Pe lângă meseriile enumerate mai sus și alte meserii tradiționale vor avea noi specializări. De exemplu, psihologia va include o specializare pentru a ajuta oamenii să gestioneze corect interacțiunile cu roboții care vor fi prezenți peste tot în jurul nostru. Iar roboții umanoizi vor avea poate nevoie de haine sau de machiaj ca să arate cât mai mult ca noi și asta va însemna că vom produce articole vestimentare sau cosmetice pentru roboți, în același mod în care azi producem huse sau alte accesorii pentru telefoanele noastre.

În concluzie, noi oportunități de dezvoltare apar în piața muncii ca urmare a digitalizării.  Meseriile care implică activități repetitive și lipsite de valoare adăugată vor fi înlocuite gradual cu meserii mai complexe, care solicită abilități de gândire logică, creativitate și de comunicare. Tot ce poate fi automatizat va fi automatizat, în cele din urmă, dar ființele umane vor continua să creeze și să inventeze lucruri noi, vor continua să dorească interacțiunea cu alți oameni, vor visa la lumi noi și la noi modalități de a crea artă. Cu eficiența roboților viața noastră va fi mai ușoara și munca va fi mai degrabă o alegere decât o obligație zilnică.